Cum începem #ReformaOAR

#ReformaOAR#ReformaOAR este necesară pentru că Ordinul Arhitecților a eșuat în cei 16 ani de activitate să ne reprezinte. OAR nu a reușit nici să fie prea util public, nici să protejeze clienții, nici să ajute arhitecții. Noi, arhitecții, ne-am învățat să nu așteptăm nimic de la organizația noastră. Conducerile succesive au stabilit alte priorități, au adoptat strategii și viziuni care ne-au îndepărtat tot mai mult de ceea ce ne-am fi dorit.

La Conferința Extraordinară a Filialei București a OAR, arhitecții au venit doar 130-140 față de un minim statutar de 1400. Din cei prezenți, mulți au fost, ca și mine, veniți prima oară, pentru a vedea ce @%$@%$ se întâmplă! Dezinteresul a dispărut odată ce ne-am văzut în pericol clar, direct, evident prin vehicularea ideii unui Plan Național de Dezvoltare Profesională Continuă.

Dar aceasta a fost ocazia pentru ca peste 1000 de arhitecți să arate că sunt interesați de viața breslei. Știu că mulți alți colegi nu sunt, de asemenea, de acord cu conducerea Ordinului. Ei nu au semnat petiția pentru că aceasta are totuși un text personal, dur. Dar sunt voci ca a domnilor Marian Moiceanu și Mircea Ochinciuc, Rector, respectiv profesor la UAUIM, care resping cel puțin forma PNDPC-ului.

În același timp, filiale întregi fierb. La Prahova s-a votat împotriva documentelor propuse de conducere (50 Nu, 1 Da, 1 Abținere). Hunedoara dă delegaților săi același mandat.

#TransformareaOAR versus #ReformaOAR

#TransformareaOAR este o restructurare a birocrației pe care orice organizație o are. Conducerea centrală și conducerile filialelor colaborează defectuos. OAR-Național încearcă să subordoneze teritoriul prin propunerea Centrelor de Competențe care vor include mai multe filiale fiecare. În schimb oferă o reprezentare mai bună a filialelor mici față de cea din București, care include jumătate din numărul tuturor arhitecților. Studiile făcute de consultanții aleși vizează însă organizația. Nu discută de priorități, nevoi reale, strategii sau arhitecți. Este transformarea unei corporații ineficiente într-una mai eficientă.

#Reforma OAR trebuie să pornească de la arhitecți. În acest moment funcționarea OAR este mai puțin importantă. Avem nevoie de direcție, nu doar de schimbare. Direcția și prioritățile trebuie stabilite de arhitecți. De toți arhitecții, cu drept de semnătură, fără drept de semnătură, conductori sau arhitecți de interior, stagiari. 

#ReformaOAR – Vot direct, online

Arhitecții trebuie să poată hotărî singuri pentru ei. Trebuie să poată vota direct pentru chestiunile importante. Aplicații web sau de telefonie mobilă, completate de votul prin corespondență sunt metode firești pentru Secolul 21. Aceasta nu înseamnă înlocuirea actualului sistem de reprezentare, stabilit prin Legea 184/2001. Dar exprimarea unor opțiuni clare nu poate fi contrazisă de reprezentanții aleși.

Dealtfel, am aflat că în Filiala Brașov-Covasna-Harghita se testează chiar acum un astfel de sistem de vot. Nu știu amănunte. Am auzit doar discuția a doi colegi, când am participat la lucrările Consiliului Național. Deci se poate!

#ReformaOAR – Dezbatere și Consultare reală. Agora

Conducerea OAR a comandat un sondaj de opinie. Acesta a aflat de la arhitecți răspunsuri doar la ceea ce au întrebat. O consultare reală se face cu întrebări deschise: Ce credeți că este important?

Aflarea priorităților și nevoilor arhitecților nu este suficientă. Fiecare temă de interes trebuie dezbătută online, într-un forum. Când atenienii au inventat democrația erau cam câți suntem noi acum. Ei se adunau în Agora și dezbăteau treburile publice. Votau direct. Este mai ușor în Epoca Internetului decât în Epoca Bronzului!

Dezbaterile reale pot și trebuie să ofere soluții, principii de abordare, idei pentru strategii viitoare.

#ReformaOAR – Eficiență, Online, Profesionalism

Grupurile de lucru au fost mijlocul de a căuta și oferi soluții la problemele noastre și ale societății. Ele sunt ineficiente pentru că participanții la dezbateri nu sunt reprezentativi. Ei nu pot stabili corect prioritățile. Soluțiile nu sunt dezbătute. Transparența decizională apare prea târziu. Consultarea pe texte lungi și stufoase nu este posibilă, realist vorbind.

Însă odată ce Consultarea Generală a Arhitecților a stabilit prioritățile, Dezbaterile Online au schițat soluțiile, iar Votul Online a ales între soluțiile alternative, se poate lucra eficient. Este absurd să ceri însă voluntariat unor grupuri de lucru. Pentru a avea rezultate de calitate, participanții trebuie plătiți. Pentru a le cere profesionalism și eficiență, trebuie să-i tratăm ca pe niște înalți slujbași.

 

#ReformaOAR – Conducere și Decizie

Legea 184/2001 a stabilit structurile Ordinului: Conferința Națională, Consiliul Național, Colegiul Director, Președinte.

Rolurile lor nu dispar. Dar președintele și consiliul director trebuie să administreze formarea și buna funcționare a grupurilor de lucru, al căror mandat este stabilit prin Consultare-Dezbatere-Vot online. Consiliul Național va trebui în continuare să verifice și valideze documentele provenite de la grupurile de lucru prin grija Consiliului Director și a Președintelui.

Conferințele la nivel Teritorial și Național vor trebui, în continuare, să aprobe formele finale ale hotărârilor provenite de la Consiliul Național. Dar prioritățile, temele, soluțiile, ideile și direcțiile de  acțiune vor fi stabilite de arhitecți.

#ReformaOAR – Apel către arhitecți

Eu cred că OAR ar trebui să se ocupe prioritar de următoarele subiecte:

  • Aplicarea unitară în teritoriu a Legii 50/1991 privind autorizarea construcțiilor, a avizării și a controlului calității.
  • Propunerea unui sistem nou de autorizații în construcții, cu mai puține proceduri, mai puțină birocrație, un nou mod de stabilire a responsabilităților și de control al calității. Realizarea unui proiect de lege și coagularea aliaților firești din societate: clienții noștri, mari și mici, marile companii, asociații ale investitorilor, dezvoltatorilor, constructorilor etc
  • Analiza punctuală, locală și generală a regulamentelor de urbanism. Identificarea disfuncționalităților, stabilirea unor soluții, colaborarea cu autoritățile și colectivele de redactare a noilor PUG-uri și regulamente locale. Crearea unui nou Regulament General de Urbanism.
  • Crearea unui cadru pentru Învățarea Continuă: bibliotecă online de acte normative, articole și cărți de specialitate, traduceri, încurajarea apariției unei literaturi noi de specialitate, a cursurilor online, stimularea cercetării.
  • Promovarea unui mediu concurențial onest. Identificarea fenomenelor potrivnice de pe piață, din administrație etc. Sincer, cred că singurul mod de creștere a calității arhitecturale este concurența.
  • Un acces facil la profesie. Un sistem de stagiu mai scurt, mai suplu, care să permită colegilor tineri să-și fructifice entuziasmul.
  • Educația largă a publicului privind importanța proiectării, a calității arhitecturii și a construcțiilor, a modului de colaborare etc
  • Modul cum arhitecții pot să servească clientul, comunitățile locale și societatea, reclădirea prestigiului profesiei

Dragi colegi arhitecți,

Acestea sunt, repede, chestiunile importante pe care eu le văd. Dar sunt chestiuni pe care eu le văd din poziția mea. Suntem mii de oameni în întreaga țară. Pe „planșetele”  noastre trec majoritatea investițiilor din România, noi obținem majoritatea autorizaților de construire, suntem în contact direct cu milioane de clienți, cu colegi ingineri și constructori, cu autorități, cu investitori, cu corupția, cu totul. Nouă ni s-au întâmplat toate întâmplatele și neîmtâmplatele. Noi am făcut toate făcutele și toate nefăcutele. Noi știm. Voi știți!

Așadar,

Ce priorități credeți că ar trebui să aibă OAR și #Reforma OAR?

Vă rog, comentați, aici, pe Arhitect-OAR.Ro sau pe grupurile Arhitecți Români, ori Discuții DPC!

 

2 thoughts on “Cum începem #ReformaOAR

  1. Problema esentiala a OAR este modul in care a fost structurat de la inceput, pe modelul UAR, care functioneaza catastrofal din acelesasi motive pentru care OAR merge prost. Tipul de selectie a echipei de conducere este complet eronat. Votul care se da este un vot la gramada si „premiantii” care culeg cele mai multe voturi sunt selectati in Consiliul National. Din acest CN presedintele isi alege echipa – vicepresedintii, inclusiv trezorierul. Presedintele este ales nu pe un program managerial ci pe ochi frumosi (palmares profesional). Ce legatura are faptul ca sunt un foarte celebru arhitect cu capacitatea mea de a conduce o organizatie cu 10000 de membri si un buget de cateva milioane de euro ? Toata aceasta „problema” provine de la deturnarea in timp a scopului pentru care a fost infiintat OAR. OAR trebuia sa fie conform ideii initiale, si cum a functionat initial (Registrul arhitectilor) similar ARB din UK. S-au confiscat dintr-o foame de a se pune mana pe bugetul din TA banii de la UAR, s-a distrus in felul asta UAR care se putea dezvolta ca o RIBA si s-a transformat OAR intr-o strutzocamila care functioneaza prost pentru ca nu are un scop clar. Chiar in aceasta situatie este nevoie de:
    (1) schimbarea structurii de conducere: presedintele trebuie sa ramana numai cu o functie reprezentativa, CN trebuie sa fie organul de decizie intre conbferinte iar conducerea efectiva trebuie sa o aiba o schipa de management care sa fie numita in baza unui program de management pe baza unei strategii fixata de CN. Managementul trebuie sa dea socoteala de indeplinirea obisctivelor din planul de management cu care au pornit.
    (2) filialele nu au niciun sens, decat in urma deturnarii sensului existentei OAR. Filialele trebuie sa functioneze pe langa UAR si nu in cadrul OAR, pentru activitatile de tip cultural-profesional. In orice caz nu are nicio noima sa aiba personalitate juridica. In UK o filiala RIBA (nu |ARB care nu are filiale ! are cel putin 1000 membri ! Filiala londoneza are 12000 membri !
    (3) toata activitatea inclusiv votul trebuie sa treaca online, inclusiv diversele conultari care se pot face prin conferinte online, pe teme, exista platforme de conferinte online care pot functiona cu sute de participanti.
    (4) daca se continua in acest mixtum-compositum cu activitati in afara gestionarii dreptului de semnatura, cea mai buna solutie este crearea centralizt a unui PMO (Project management Office) care sa instuiasca pe toti sefii de proiect (proiectele din TA), sa monitorizeze toate proiectele si sa creeze template-uri si proceduri standard usor de urmarit. L aun asemenea buget este absolut necesar.
    In general toata activitatea de proiecte (indiferent ca e vorba de achizitionarea unor computere pana la organizarea unei anuale) trebuie monitorizata, raportata, eficientizata de specialisti.

Lasă un răspuns